DECIZIA Nr. 630 din 26 iunie 2007
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.48 din Legea fondului funciar nr.18/1991
Publicată în Monitorul Oficial nr.518 din 01.08.2007

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.48 din Legea fondului funciar nr.18/1991, excepţie ridicată de Ludmann Janosne, născută Gaspar Magda Roza Ilona, şi de Gaspar Marton Janos în Dosarul nr.8.954/190/2006 al Judecătoriei Bistriţa.
La apelul nominal se prezintă Majai Laszlo, avocatul autorilor excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate apărătorul autorilor excepţiei arată că dispoziţiile art.48 din Legea fondului funciar nr.18/1991 sunt susceptibile de mai multe interpretări, împrejurare ce determină o aplicare neunitară a legii la nivelul ţării de către comisiile judeţene pentru aplicarea Legii nr.18/1991. Aşa fiind, apreciază că excluderea cetăţenilor străini din categoria persoanelor care pot formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau cu destinaţie forestieră care au aparţinut în trecut autorilor lor îngrădeşte dreptul constituţional al acestora de a dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor prin moştenire legală.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr.408/2004.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 12 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr.8954/190/2006, Judecătoria Bistriţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.48 din Legea fondului funciar nr.18/1991, excepţie ridicată de Ludmann Janosne, născută Gaspar Magda Roza Ilona, şi de Gaspar Marton Janos.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât cetăţenilor străini care nu şi-au redobândit cetăţenia română nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau cu destinaţie forestieră, fiind excluşi dintre categoriile de persoane care pot face asemenea cereri, cu toate că art.44 alin.(2) teza a doua din Constituţie prevede dreptul cetăţenilor străini de a dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor prin moştenire legală. Judecătoria Bistriţa apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că nu există neconcordanţe între dispoziţiile criticate şi Legea fundamentală. În conformitate cu dispoziţiile art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că dispoziţiile art.48 din Legea fondului funciar nr.18/1991 se referă la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţelor de terenuri agricole sau cu destinaţie forestieră în favoarea persoanelor care le-au deţinut în proprietate, iar nu la modurile de dobândire consacrate de Constituţie. Prin urmare, nu se aduce atingere protecţiei proprietăţii ori dobândirii acesteia, în condiţiile în care însăşi norma constituţională prevede că atât conţinutul, cât şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146 lit.d) din Constituţie, ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl constituie dispoziţiile art.48 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul conţinut: "Cetăţenii români cu dornicliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră, prevăzute la art.45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art.3 lit.h) din Legea nr.187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art.9 alin.(3)-(9)." Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art.44 alin.(2) teza a doua referitoare la dreptul cetăţenilor străini şi apatrizilor de a dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor prin moştenire legală.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile Legii nr.18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate, sau constituirea acestuia, în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari, asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, după caz, constituit, în temeiul şi în condiţiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptăţite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispoziţiile art.48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi pentru foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară. Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de către stat -, reglementarea condiţiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului în această materie şi cu finalitatea reparatorie a legii. Condiţionarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetăţean român reprezintă o astfel de opţiune, care este pe deplin constituţională.

Astfel, dispoziţiile art.44 alin.(2) teza a doua din Constituţie, deşi nu mai prevăd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităţi speciale. Potrivit normei constituţionale, una dintre modalităţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini sau apatrizi este moştenirea legală.

Însă, Curtea constată că, în cauza aflată pe rolul instanţei judecătoreşti, calitatea de moştenitor nu poate fi recunoscută decât ca urmare a aplicării legii şi numai în limitele stabilite de aceasta, întrucât, aşa cum s-a arătat mai sus, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor Legii nr.18/1991, garantarea şi ocrotirea constituţională a dreptului de proprietate în persoana reclamanţilor, câtă vreme aceştia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmează a se naşte ulterior, prin efectul şi în condiţiile legii menţionate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1)lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.48 din Legea fondului funciar nr.18/1991, excepţie ridicată de Ludmann Janosne, născută Gaspar Magda Roza Ilona, şi de Gaspar Marton Janos în Dosarul nr.8.954/190/2006 al Judecătoriei Bistriţa.

Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2007.