Proiect Legislativ CEDO

Puzzle-Teil Gesetze

Download: Proiect Legislativ CEDO Proiect Legislativ CEDO [88 KB] · der Orginalentwurf der rumänischen Regierung vom April 2012

Bemerkung: Dieser Gesetzentwurf, den die gescheiterte Regierung des rumänischen Ministerpräsidenten Mihai Răzvan Ungureanu am 11. April 2012, drei Monate vor dem Ultimatum des Europäischen Gerichtshofs für Menschenrechte, EGMR, an Rumänien (12. Juli 2012), der Öffentlichkeit vorgestellt hatte, könnte in abgewandelter Form erneut zur Diskussion gestellt und binnen Kurzem durchgepeitscht werden. Deshalb ist es für die Betroffen wichtig, dass sie den Inhalt kennen, um zumindest rechtzeitig auf die neuen Anforderungen bei Restitutionsanträgen reagieren zu können. Mit der Billigung des ResRo-Vorstands wurde dieser Gesetzentwurf auch ins Deutsche übersetzt und steht den ResRO-Mitgliedern zur Verfügung.

 

Gleichzeitig versucht der ResRo e.V. und seine Partnervereine die zuständigen Politiker und die Verantwortlichen des EGMR dafür zu sensibilisieren, dass ein derartiges Gesetz, welches einer neuerlichen Enteignung gleichkommt, nicht verabschiedet werden darf, und umfassende Restitutionen in natura die einzige gerechte, kostengünstige und korruptionsfreie Lösung sind.

Bis Artikel 7 ist der folgende Gesetzentwurf zum Großteil sich wiederholende Schaumschlägerei und dazu gedacht, das Problem der Restitution auf staatsrechtliche Probleme zurückzuführen, die nach dem Ersten Weltkrieg virulent waren. Ab Artikel 7 lohnt sich die Lektüre:

PROIECT DE LEGE
privind stabilirea şi plata despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, a despăgubirilor care se acordă cetățenilor români în conformitate cu prevederile Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, ale Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ținutul Herța, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților, Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924


CAPITOLUL 1
Dispoziții generale


Art.1
(1) Prezenta lege reglementează procedura de stabilire şi acordare de despăgubiri persoanelor ale căror imobile au fost preluate de stat în perioada regimului comunist şi persoanelor care beneficiază de prevederile Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, şi ale Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ținutul Herța, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, in urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaților, Slovenilor, relativa la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi unele măsuri pentru accelerarea soluționării cererilor formulate de către persoanele care se consideră îndreptățite.

(2) Pentru imobilele prevăzute la alin.(1), singura măsură reparatorie constă în acordarea de despăgubiri stabilite potrivit prezentei legi.


Art.2
Principiile care stau la baza acordării de despăgubiri potrivit prezentei legi sunt:
- principiul predictibilității;
- principiul echității;
- principiul transparenței procesului de stabilire a despăgubirilor;
- principiul eşalonării.


Art.3
În înțelesul prezentei legi, expresiile şi termenii de mai jos au următoarele semnificații:

1. cereri – notificările formulate în temeiul Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cererile de retrocedare formulate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.501/2002, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, aprobată cu modificări prin Legea nr.66/2004, precum şi cererile formulate în temeiul prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, şi ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ținutul Herța, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările ulterioare), ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenției dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaților, Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, aflate în curs de soluționare la entitățile învestite de lege sau, după caz, la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor;

2. persoane care se consideră îndreptățite – persoanele care au formulat şi depus, în termen legal, la entitățile învestite de lege, cereri din categoria celor prevăzute la pct. 1, care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi;

3. persoane îndreptățite – persoanele ale căror cereri au fost validate în tot sau în parte, după intrarea în vigoare a prezentei legi, de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sau de instanța judecătorească;

4. entități învestite de lege – următoarele structuri cu atribuții în procesul de restituire a proprietăților preluate în mod abuziv sau de acordare a despăgubirilor:

a) unitate deținătoare, în înțelesul normelor metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001, republicată, precum şi al normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999, republicată;

b) entitate învestită cu soluționarea notificării, în înțelesul normelor metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001;

c) Comisia locală de fond funciar; comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, constituite în temeiul Legii fondului funciar nr.18/1991;

d) Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, constituită în temeiul Legii fondului funciar nr.18/1991;

e) Comisia specială, constituită în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România;

f) Comisiile constituite în temeiul Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, al Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ținutul Herța, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările ulterioare, şi, respectiv, al Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la cateva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților, Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924.

5. decizii ale entităților învestite de lege - deciziile/dispozițiile/ordinele/hotărârile emise de către entitățile învestite de lege, prevăzute la punctul 4;

6. hotărârea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor - hotărârea prin care se validează în tot sau în parte/se invalidează decizia entităților învestite de lege cu privire la existența şi întinderea dreptului de proprietate şi, după caz, se stabileşte cuantumul despăgubirilor în baza deciziilor emise de aceste entități şi a actelor doveditoare aflate în dosarele persoanelor îndreptățite;

7. titlurile de plată - certificate emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în numele şi pe seama statului român, care încorporează drepturile de creanță ale deținătorilor asupra statului român, de a primi despăgubiri băneşti în numerar, în cuantumul şi la termenele prevăzute de prezenta lege;

8. raport de evaluare – înscrisul care materializează activitatea de estimare a valorii, în conformitate cu standardele specifice acestei activități şi cu deontologia profesională realizată de către evaluatori autorizați, selectați, în condițiile legii, de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților;

9. raport de verificare – raportul întocmit de către comisia de verificare prevăzută la art.10 alin. (1).


Art.4
Dispozițiile prezentei legi se aplică persoanelor care au formulat şi depus, în termen legal, la entitățile învestite de lege cereri, care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv persoanelor care au cereri pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului, care au fost suspendate în temeiul hotărârii pilot pronunțată în cauza Maria Atanasiu şi alții împotriva României.


CAPITOLUL II
Stabilirea modalității de calcul, plafonare şi eşalonare a despăgubirilor


Art.5
(1) Despăgubirile pentru imobilele preluate în temeiul Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.501/2002, Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, aprobată cu modificări prin Legea nr.66/2004, cu modificările ulterioare, Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc la valoarea reală a bunurilor, potrivit Ordonanței Guvernului nr.24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, de către evaluatorii autorizați, selectați, în condițiile legii, de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

(2) Despăgubirile solicitate în condițiile art.31 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, se stabilesc, în funcție de valoarea acțiunilor recalculate în baza valorii activului net din ultimul bilanț contabil, de către evaluatorii autorizați, selectați, în condițiile legii, de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților,


Art.6
Despăgubirile pentru cetățenii români prejudiciați în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi, respectiv, Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi Convenției dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaților, Slovenilor, relativă la regimul proprietătilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, se stabilesc potrivit Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, respectiv, Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ținutul Herța, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările ulterioare, şi, respectiv, Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenției dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaților, Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924.


Art.7
(1) Persoanele îndreptățite beneficiază de despăgubiri în cuantum de 15% din valoarea stabilită potrivit dispozițiilor art.5.

(2) Plata sumelor prevăzute la alin.(1) se face în tranşe egale, anuale, eşalonat, pe o perioadă de 10 ani.

(3) Sumele acordate cu titlu de despăgubiri în temeiul prezentei legi se actualizează cu ultimul indice al prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică, în raport cu indicele prețurilor de consum stabilit la data emiterii titlului de plată.

(4) Titlul de plată se emite în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărarii de validare emisă de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

(5) Titlurile de plată emise, în condițiile legii, de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților sunt titluri executorii pentru plata despăgubirilor în numerar, la termenele şi în modalitățile stabilite potrivit prezentei legi.


Art.8
(1) Sumele prevăzute în hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile şi în titlurile de despăgubire eliberate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, emise sau, după caz, pronunțate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi neexecutate, se acordă eşalonat pe o perioadă de 12 ani, în tranşe anuale, egale. Dispozițiile art. 7 alin.(3) şi (5) se aplică în mod corespunzător.

(2) Titlurile de despăgubire emise de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pentru care persoanele îndreptățite au optat pentru emiterea titlurilor de conversie în acțiuni la Fondul Proprietatea devin, prin efectul legii, titluri de despăgubire in numerar. Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.


Art.9
Plata despăgubirilor stabilite potrivit art.6 se face eșalonat pe o perioada de 12 ani, în tranșe anuale, egale. Dispozițiile art.7 alin. (3) si (5) se aplică în mod corespunzător.


Art.10
(1) Rapoartele de evaluare întocmite, potrivit art.5, de evaluatori autorizați, sunt verificate, în toate cazurile, de către o comisie de verificare, constituită din trei evaluatori autorizați, selectați în conditiile legii, de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

(2) Evaluatorii autorizați care întocmesc rapoartele de evaluare nu pot face parte din comisia de verificare.


CAPITOLUL III
Măsuri privind urgentarea soluționării cererilor


Art.11
(1) Se instituie un termen de decădere de 60 de zile, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în care persoanele care au formulat şi depus, în termen legal, la entitățile învestite de lege cereri din categoria celor prevăzute la art. 3 pct. 1 pot completa dosarele depuse la entitățile învestite de lege cu orice înscrisuri pe care le apreciază ca fiind utile pentru soluționarea cererii.

(2) În situația dosarelor aflate în lucru la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la data intrării în vigoare a prezentei legi, actele doveditoare prevăzute la alin. (1) se vor depune la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

(3) Termenul prevăzut la alin.(1) poate fi prelungit la cererea scrisă a persoanei care se consideră îndreptățită sau a reprezentantului său legal, prin decizia conducătorului entității învestite de lege sau a persoanei împuternicite de către acesta, o singură dată, pentru o perioadă de 30 zile, în situația în care persoana îndreptățită face dovada efectuării unor demersuri privind completarea dosarului în raport cu alte instituții.

(4) Cererea de prelungire a termenului prevăzută la alin.(3) se va formula în interiorul termenului prevăzut la alin.(1) şi va fi însoțită de dovada demersurilor întreprinse.

(5) Ministerul Administrației şi Internelor, instituțiile prefectului, precum şi autoritățile administrației publice locale au obligația de a afişa la sediul lor, precum şi pe pagina proprie de internet, dispozițiile legale referitoare la termenele în care pot fi exercitate drepturile prevăzute de prezenta lege.


Art.12
La cererea persoanelor care se consideră îndreptățite, instituțiile care de in acte doveditoare ce pot fi utilizate pentru dovedirea cererilor au obligația de a le elibera în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii.


Art. 13
(1) În baza actelor doveditoare aflate în dosarele persoanelor care se consideră îndreptățite, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin hotărâre, validează, în tot sau în parte/invalidează propunerile cuprinse în deciziile entităților învestite de lege, verificând următoarele aspecte:

a) existența la dosar a actelor care fac dovada dreptului de proprietate asupra imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri;

b) existența la dosar a actelor care fac dovada preluării abuzive a imobilului pentru care se propune acordarea de despăgubiri;

c) existența la dosar a actelor care fac dovada calității de persoană îndreptățită, fost proprietar sau moştenitor al acesteia;

d) existența raportului de evaluare;

e) existenta raportului de verificare.

(2) În cazul validării, în tot sau în parte, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor aproba cuantumul despăgubirilor stabilit potrivit prezentei legi.


Art. 14
(1) Entitățile învestite de lege au obligația de a soluționa cererile înregistrate şi nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează:

a) în termen de 12 luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de până la 2500 de cereri;

b) în termen de 24 luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr cuprins între 2500 şi 5000 de cereri;

c) în termen de 48 luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de peste 5000 de cereri.

(2) Termenele prevăzute la alin.(1) încep să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Entitățile prevăzute la alin. (1) au obligația de a stabili numărul cererilor înregistrate şi nesoluționate, de a afişa aceste date la sediul lor, la sediul primăriei în raza căreia s-a aflat imobilul, precum şi de a le comunica Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Datele transmise de entitățile prevăzute la alin.(1) vor fi centralizate şi publicate pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

(4) Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entitățile prevăzute la alin.(1).

(5) În cazul admiterii cererii, entitățile învestite de lege vor decide asupra existenței şi întinderii dreptului de proprietate şi vor înainta dosarul pentru aprobarea despăgubirilor potrivit prezentei legi, Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.


Art.15
(1) Decizia de respingere a cererii emisă de entitatea învestită de lege poate fi atacată de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității învestită de lege cu soluționarea cererii, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenul prevăzut la art.14, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței prevăzute la alin.(1) în termen de 18 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.

(3) În cazurile prevăzute la alin.(1) şi (2), instanța judecătorească hotărăşte asupra existenței şi întinderii dreptului de proprietate şi comunică Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților o copie de pe hotărârea judecătorească în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor potrivit prezentei legi.

(4) Hotărârile judecătoreşti pronunțate potrivit alin.(1) şi (2) sunt supuse recursului, care este de competența Curții de apel.

(5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin.(1), (2) şi (4) sunt scutite de taxa de timbru.


Art.16
(1) Dosarele aflate în lucru la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Dosarele care vor fi transmise Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi soluționate în termen de 36 de luni de la data înregistrării dosarului la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

(3) În vederea soluționării, cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

(4) În scopul informării persoanelor îndreptățite, numărul şi data înregistrării dosarelor prevăzute la alin.(1) şi (2) la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor se vor publica pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților şi se vor afişa la sediul acesteia.


Art.17
(1) Hotărârea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor se motivează şi se comunică atât persoanelor îndreptățite, cât şi entităților emitente, în termen de 60 de zile de la adoptare.

(2) În situația în care există neconcordanțe între suprafața imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri prin decizia emisă de către entitățile învestite de lege şi cea prevăzută în actele prin care s-a dispus măsura preluării abuzive, evaluarea se face luăndu-se în considerare suprafața pentru care se face dovada preluării abuzive de către stat.

(3) În situația în care se face dovada existenței dreptului de proprietate, dar din actele cuprinse în dosarul de despăgubire nu poate fi stabilită suprafața construcției pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, se acordă despăgubiri în cuantum fix, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 500 euro la data emiterii hotărârii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Suma se achită într-o singură tranşă în termen de 30 de zile de la data emiterii titlului de plată conform art.7 alin. (4).


Art.18
(1) Hotărârea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor poate fi atacată la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității învestite cu soluționarea notificării în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) În cazul în care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu emite hotărârea în termenele prevăzute la art.16, persoana îndreptățită se poate adresa instanței prevăzute la alin. (1) în termen de 18 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.

(3) În cazul desființării hotărârii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor prevăzute la alin.(1), precum şi în cazul prevăzut la alin.(2), instanța judecătorească hotărăşte asupra existenței şi întinderii dreptului de proprietate şi, după caz, stabileşte cuantumul despăgubirii potrivit dispozițiilor art. 5 din prezenta lege.

(4) Hotărârile judecătoreşti pronunțate potrivit alin.(1) şi (2) sunt supuse recursului, care este de competența Curții de apel.

(5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin.(1), (2) şi (4) sunt scutite de taxa de timbru.


CAPITOLUL 4
Dispoziții tranzitorii şi finale


Art.19
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va emite norme metodologice de aplicare a legii. Până la data aprobării acestora, normele metodologice emise în aplicarea legilor de restituire rămân aplicabile, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.


Art.20
La data intrării în vigoare a prezentei legi, articolul 501 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 501 - Proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desființate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile au dreptul la restituirea prețului plătit, actualizat cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.”

Art.21
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, alin.(21) şi (22) ale articolului 16 din Titlul VII “Regimul stabilirii şi plății despăgubirilor” al Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății şi justiției, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziții contrare prezentei legi, se abrogă.

(2) Dosarele înaintate de către entitățile învestite de lege instituției prefectului pentru avizul de legalitate vor fi transmise Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.


Art.22
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, dispozițiile privind restituirea în natură şi cele privind compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent din cuprinsul Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.501/2002, Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, aprobată cu modificări prin Legea nr.66/2004, cu modificările ulterioare, Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ținutul Herța, se abrogă.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi punctul 182.5 din Hotărârea Guvernului nr. 1095/2005 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a titlului VII Regimul stabilirii şi plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății şi justiției, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.


Art.23
Prezenta lege nu repune în termen persoanele care se consideră îndreptățite şi nu creează drepturi noi, suplimentar celor rezultate din aplicarea legilor prevăzute la art.5 alin. (1).


Art.24
La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziții contrare se abrogă.


Art.25
Titlurile de plată pentru sumele prevăzute la art.8 se emit in termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în ordinea înregistrării cererilor de opțiune depuse de către persoanele îndreptățite la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.


Art.26
Prezenta lege intră în vigoare în termen de 15 zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României.